Forma sintetizată și diagnoza Planului Urbanistic General aflat în vigoare, studiile de fundamentare, sinteza studiilor de fundamentare, diagnosticul general și cel prospectiv, conceptul de dezvoltare al Municipiului Tulcea
A.1. Analiza multicriterială a situației existente și inițiere PUG
Studiul a avut ca scop atât analizarea Planului Urbanistic General aflat în vigoare cât și documentațiile de urbanism aprobate și autorizațiile de construire emise în perioada 2003-2024, cu scopul de a înțelege cât mai bine care au fost tendințele prevăzute la momentul aprobării PUG și care au fost tendințele reale de dezvoltare a municipiului.
În Municipiul Tulcea au fost elaborate 337 Planuri Urbanistice Zonale în perioada 2003-2024. Acestea au fost inventariate în prezentul studiu și organizate astfel încât analiza acestora să ofere o imagina clară privind completările și modificările adusa Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG 1996 prin acest tip de documentații de urbanism.
Acestea au fost împărțite pe criterii relevante din punct de vedere al modului în care afectează, reglementările PUG, după cum urmează:
- PUZ introducere în intravilan și propunere reglementări
- PUZ parcelare a unuia sau mai multor terenuri
- PUZ reglementări – schimbare de destinație / modificare condiții de construire
- PUZ infrastructuri tehnico-edilitare în extravilan
- PUZ validare operațiuni arhitecturale de mică amploare și modificare indicatori urbanistici
- PUZ cu termen de valabilitate depășit și care nu au produs efecte în teren
Prezenta împărțire s-a făcut prin prisma relevanței fiecărui PUZ față de reglementările propuse prin PUG. Documentațiile PUZ semnificative din punct de vedere al complexității reglementărilor sunt cele incluse la criteriul I și III, presupunând modificări în unele cazuri asupra structurii urbane, a țesutului, parcelelor și clădirilor. Merită punctate mari cartiere de locuințe propuse prin PUZ integrate la criteriul I, precum și PUZ dedicate marilor proiecte de regenerare urbană, distribuite la criteriul III.
Referitor la autorizațiile de construire, în perioada analizată, în municipiul Tulcea au fost aprobate 3517 autorizații de construire. Acestea variază de la proiecte fără impact semnificativ asupra clădirilor, parcelelor și imaginii spațiului public, până la proiecte complexe de extindere, demolare sau construire. Proiectele complexe (cel menționate anterior) au fost inventariate și analizate separat, având efecte notabile asupra spațiului public, circulației, clădirilor și parcelelor învecinate. Din cele 3517 autorizații înregistrate în perioada 2012-2023 (cu excepția anilor 2014 și 2016), 1057 sunt dedicate proiectelor complexe de construire, demolare sau extindere
În ceea ce privește Planul Urbanistic General aflat în vigoare, documentația a fost elaborată în condițiile unui context legislativ și metodologic aflat în plin proces de stabilizare. Documentația identifică o serie de disfuncționalități, grupate pe domenii, și propune modalități de ameliorare a situațiilor generate de acestea. De asemenea, stabilește anumite direcții majore de dezvoltare pentru viitor, și indică unele zone prioritare de intervenție. Din perspective reglementării construirii din inițiativă privată, P.U.G. mun. Tulcea și-a demonstrat viabilitatea în timp, prevederile sale (și ale regulamentului local de urbanism aferent, în vigoare și astăzi) fiind aplicate ca atare timp de aproape 30 de ani.
Planul urbanistic general în vigoare al municipiului Tulcea a fost elaborat în perioada 1994-1995. Elaboratorul (proiectantul general) al documentației a fost societatea S.C. Arconi S.R.L. (sept. 1994 – iunie 1995), succedată de societatea S.C. Urbana S.A. (iulie – nov. 1995). . Elaborarea P.U.G. aprobat în anul 1996 a fost antamată în contextul modificărilor legislative din prima parte a anilor 1990 (Legea 50/1991, Legea 10/1995), care impuneau realizarea unor noi forme de reglementare urbanistică, precum și a presiunilor de dezvoltare din inițiative publice și private, în fază incipientă, care însă s-au materializat în aprobarea mai multor documentații P.U.Z. și P.U.D..
P.U.G. 1996 și-a asumat niște intenții și niște direcții de acțiune și de investiții pe care le-a considerat prioritare (în lumina concluziilor studiilor de fundamentare), destinate reducerii sau anulării impactului disfuncționalităților semnalate.
Majoritatea acestor proiecte și intenții nu s-au concretizat (sau s-au concretizat doar parțial) în perioada de după aprobarea P.U.G. Motivele acestei situații nu sunt neapărat specifice și proprii cazului mun. Tulcea, ci țin mai degrabă de un context general al perioadei:
- Insuficiența resurselor financiare aflate la dispoziția autorității publice locale (din bugetul local și din finanțări externe – creditare, obligațiuni municipale etc.)
- Diluarea resursei profesionale, prin desființarea institutelor de proiectare
- Neclaritatea comenzii publice
- Cadrul legislativ instabil
- Atomizarea patrimoniului funciar public
- Absența unor mecanisme de concertare a intereselor publice și private
Totuși, o parte dintre proiectele și intențiile P.U.G. și-au găsit o materializare (de cele mai multe ori parțială), în general sub impulsul sau presiunea unor inițiative de dezvoltare venite din mediul privat.
Dincolo de anumite deficiențe (probabil inevitabile) ale documentației, decurgând în principal din contextul legislativ și metodologic incert, specific momentului elaborării și aprobării sale, Planul urbanistic general în vigoare al municipiului Tulcea și-a probat flexibilitatea și durabilitatea, el fiind aplicat fără întrerupere până astăzi. De asemenea, o bună parte a intențiilor și proiectelor promovate în P.U.G., deși nu și-au putut găsi decât, cel mult, o concretizare parțială, rămân și acum repere semnificative potențiale ale viziunii urbanistice, de care documentația în curs de elaborare va trebui să țină seama.
Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) au avut un impact mare în dezvoltarea municipiului Tulcea în perioada 1996-2023. Acestea au permis adaptarea reglementărilor urbanistice la nevoile contemporane și au facilitat implementarea unor proiecte importante. Un punct slab al PUG aflat în vigoare este faptul că nu oferă flexibilitate și detalii suficiente în anumite zone unde ar fi fost necesar, ceea ce a dus la necesitatea elaborării unora dintre PUZ (în mod special a celor integrate la criteriul V). De asemenea, numeroase documentații au expirat fără a produce efecte, indicând o problemă sistemică în gestionarea și implementarea reglementărilor urbanistice.
Luând în considerare analiza documentațiilor de urbanism (atât cele de tip PUZ cât și analiza PUG în vigoare) și număr ridicat de documentații care au modificat încadrarea funcțională a imobilelor, se poate spune că impactul acestora pe termen lung în reprezintă schimbarea drastică a direcțiilor de dezvoltare considerate la momentul aprobării PUG.
Astfel, dintre recomandările enunțate în cadrul studiului amintim următoarele:
- Reevaluarea terenurilor neocupate și neutilizate pentru a determina potențialul lor de reutilizare, inclusiv în cazurile în care PUZ nu au generat efecte reale sau nu au fost puse în practică în totalitate. Acest lucru ar putea include readucerea unor terenuri în circuitul agricol sau redestinarea lor pentru proiecte de dezvoltare integrate cu viziunea globală de dezvoltare.
- Consolidarea PUZ de Mari Dimensiuni: Este necesară elaborarea de PUZ ample, coordonate de municipiu, care să detalieze și să implementeze viziunea generală a PUG pe suprafețe extinse, urmărind o dezvoltare urbană coerentă.
- Asigurarea Compatibilității Funcționale: Este important ca PUZ să asigure compatibilitatea funcțională între diferitele utilizări ale terenurilor și să prevadă zone tampon adecvate pentru a preveni conflictele de utilizare.
Planificarea și Modernizarea Infrastructurii: PUZ trebuie să fie însoțite de planuri detaliate pentru extinderea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare și de circulație, pentru a asigura o dezvoltare bine integrată.
A.2. Realizare studii de fundamentare analitice
Scopul studiului a fost acela de a asigura suport de lucru corect și adecvat pentru actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Tulcea.
Astfel, în vederea realizării suportului de lucru s-au utilizat următoarele seturi de informații:
- grafice
- ortofotoplanuri,
- platformele Google Earth și Google Maps (în funcție de cele mai recente informații disponibile)
- documentații de urbanism de tip PUZ / PUD aflate în vigoare
- planul cu folosințele terenurilor furnizat de Primăria Mun. Tulcea
- modificări ale folosințelor terenurilor fata de planul cca. 1970, observate in urma vizitelor in teren in zonele accesibile / vizibile din drumurile principale
- ortofotoplanuri,
- vectoriale
- imobile și construcții din baza de date a OCPI Tulcea
- scriptice:
- extrase de carte funciara solicitate de către proiectant prin platforma ANCPI
- folosințele terenurilor preluate din imobilele Eterra aflate in proprietatea Mun. Tulcea (cf. tabelelor de regim juridic furnizate de către Primăria Mun. Tulcea)
- extrase de carte funciara solicitate de către proiectant prin platforma ANCPI
Structura suportului topografic a fost stabilită în raport cu cerințele Caietului de Sarcini și conține următoarele elemente:
- imobilele (parcele și construcții) existente în baza de date O.C.P.I. Tulcea (E-terra);
- imobilele (parcele și construcții) vectorizate pe baza ortofotoplanului
- limita teritoriului administrativ aferent UAT Municipiul Tulcea;
- limita teritoriului intravilan existent al Municipiului Tulcea înregistrat la O.C.P.I. Tulcea actualizat în baza în baza documentațiilor de urbanism de tip P.U.Z. (în vigoare) ce au ca obiect extinderea teritoriului intravilan.
- elemente de cadru natural (taluzuri, rupturi de teren, oglinzi de apă, cursuri de apă, văi torențiale etc.)
- folosințele terenurilor situate în teritoriul extravilan (arabil, păduri, pășuni, fânețe, vii, terenuri mlăștinoase etc.);
- canale și alte elemente hidrotehnice;
- căi ferate și drumuri (DN, DJ, DC, De, alte drumuri de deservire locală, străzi în intravilan);
- linii electrice aeriene (L.E.A.) 400 / 220 / 110 / 20 kV situate în teritoriul extravilan;
- curbe de nivel principale și secundare cu echidistanța la 5,0 m precum și cote de nivel principale și secundare;
- toponime (pentru teritoriul extravilan)
Informațiile provenite din sursele enumerate mai sus au fost prelucrate și actualizate prin intermediul aplicației AutoCAD. În vederea întocmirii unui suport topografic actualizat s-au utilizat ortofotoplanurile disponibile în vederea vectorizării parcelelor, construcțiilor și altor elemente ce nu au putut fi furnizate astfel încât să poată fi atinse toate punctele enumerate mai sus.
Studiul are ca scop analizarea caracteristicilor geotehnice, hidrologice și hidrogeotehnice ale teritoriului administrativ al municipiului Tulcea și enunțarea și disfuncționalităților cu care acesta se confruntă.
Municipiul Tulcea, prin amplasarea sa în teritoriu, este situat din punct de vedere morfologic în zona Dobrogei de Nord și din punct de vedere geologic în unitatea geologică ”Orogenul Nord Dobrogean”. Reliefuri petrografice dezvoltate în roci sedimentare cuaternare de loess și depozitele loessoide au o desfășurare mare în Dobrogea de Nord, dar și o concentrare aparte în zonă, unde predominant au grosimi mai mari de 10 m. Factorii care duc la modelarea actuală sunt : roca, panta, elementele climatice, vegetația şi activitățile social-economice. Pe teritoriul municipiului se întâlnesc local următoarele procese: șiroire, torenţialitate.
Din punct de vedere climatic, radiația solară globală este de 125 kcal/cm²/an. Această valoare corespunde unei durate de strălucire a soarelui de 2200-2500 ori/an. Adâncimea maximă la îngheț este de 0,80-0,90 m conform STAS 6054-77.
Situarea geografică a regiunii intr-o zona de tranziție de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei Balcanice, condiționează o serie de trăsături specifice ale solurilor Dobrogei. Pe teritoriul administrativ al municipiul Tulcea, solurile sunt reprezentate de următoarele clase: molisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe și soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate.
În ceea ce privește apele de suprafață, rețeaua hidrografică aferentă teritoriului municipiului Tulcea este reprezentată de fluviul Dunărea, localitatea fiind situată pe ambele maluri ale fluviului.
Pe teritoriul localității există câteva lacuri. În zona de sud a municipiului sunt mai multe văi nepermanente, active doar în perioadele de precipitații și topirea zăpezii. Pe una dintre văi, în partea vestică a intravilanului se află un baraj cu rol în atenuarea viiturilor, realizând un polder.
În sectorul de bazin hidrografic al Dunării aferent municipiului Tulcea există o suprafață importantă acoperită cu lucii de apă din care se remarcă prezența pe malul drept a două lacuri naturale, Ciuperca și Zaghen.
În ceea ce privește apele subterane din zona municipiului Tulcea, acestea sunt reprezentate de acviferul freatic din lunca fluviului Dunărea și/sau din baza depozitelor de loess și acviferul de medie adâncime cantonat în calcarele triasice.
Referitor la lucrările hidrotehnice existe pe teritoriul municipiului acestea sunt de tip baraj (barajul Valea Taberei), canal colector (canalul colector Agighiol localizat la SE față de limita actuală a teritoriului intravilan, canalul colector din zona str. Viticulturii localizat în partea de SE a orașului, canalul colector din zona str. Gării localizat în partea de N a orașului), dig (dig mal drept format din mai multe tronsoane), complexul Zaghen și zona îndiguită de la Tudor Vladimirescu
În ceea ce privește riscurile prezente pe teritoriul municipiului, este important de precizat riscul de instabilitate în zone cu taluzuri cu înălțimi variate care necesită o monitorizare permanentă, menționându-se următoarele străzi cu zone sensibile către partea de est -spre str Orizontului.
Referitor la riscul de inundabilitate din viituri este important de avut în vedere faptul că inundabilitatea luncii fluviului Dunărea reprezintă un risc natural periodic care se manifestă primăvara după topirea zăpezilor și a ghețurilor, afectând mai ales malul stâng pe care este situată suburbia Tudor Vladimirescu.
Riscul de inundabilitate din precipitații este generat atat de conformația reliefului precum și de lipsa unui sistem de colectare și evacuare a apelor din zonele afectate.
În urma identificării și ierarhizării disfuncționalităților, au fost formulate propuneri pentru eliminare sau diminuare a acestora, dintre care amintim:
Identificarea și delimitarea zonelor expuse la risc de acumulare a apelor pluviale
măsuri de refacere și întreținere pentru sistemul de canalizare pluvială (curățare zone colmatate, revizie/întreținere pompe, etc.). Acestea trebuie însoțite de lucrări de corectare/renivelare a carosabilului în zonele cu probleme.
Stațiile de pompare trebuie analizate și, la nevoie, efectuate reparațiile și/sau înlocuirile necesare care să asigure funcționarea normală a tuturor echipamentelor de pompare
Analizarea infrastructurii hidrotehnice prezente pe teritoriul municipiului și identificarea elementelor disfuncționale precum și a elementelor lipsă necesare protecției împotriva riscurilor prezente în teritoriu
Evidențierea terenurilor improprii construirii precum și a celor ce necesită măsuri speciale pentru edificarea de noi construcții;
Studiul de fundamentare a evidențiat potențialul major de care dispune Municipiul Tulcea, potențial dat de vecinătatea cu multiplele arii naturale protejate. Totodată, studiul subliniază atât insuficiența spațiilor verzi generoase din teritoriul administrativ al municipiului și lipsa unei rețele verzi coerente, cât și presiunile antropice la care sunt supuse ariile naturale protejate.
Analiza spațiilor verzi publice a arătat o serie de deficiențe privind modul de distribuire al acestora în municipiu, suprafețele mici pe care se desfășoară, precum și lipsa dotărilor necesare pentru asigurarea funcțiilor ecologice, de odihnă, agrement sau cultură. Majoritatea spațiilor verzi publice din municipiu au dimensiuni reduse și sunt concentrate în partea centrală și de vest, locuitorii nebeneficiind de parcuri sau spații verzi de proximitate.
S-a evidențiat faptul că spațiile verzi de condominiu și spațiile verzi specializate dețin un procent mare din totalul de spații verzi din municipiu (grădini botanice, muzee în aer liber, baze sportive) și au potențial de îmbunătățire a calității factorilor de mediu sau a calității vieții în general, dar acestea nu sunt amenajate corespunzător, sau nu sunt accesibile publicului.
În zonele de locuințe colective spațiile verzi de condominiu sunt slab întreținute și sunt ocupate de construcții improvizate, iar în zonele de locuire individuală nu există spații verzi publice care să asigure funcții minime de odihnă sau recreere.
Studiul de fundamentare subliniază necesitatea îmbunătățirii rețelei de spații publice și spații verzi din municipiu prin reamenajarea spațiilor verzi existente, reecologizarea și vegetalizarea terenurilor degradate și extinderea cu noi spații plantate atât în intravilanul cât și în extravilanul municipiului. Această extindere a spațiilor verzi se subordonează scopului principal de protejare a mediului și de menținere a continuității habitatelor aflate atât pe teritoriul UAT cât și în apropierea acestuia.
Pentru ameliorarea efectelor schimbărilor climatice, îmbunătățirea microclimatului și calității vieții precum și pentru creșterea atracției turistice, în Municipiul Tulcea se recomandă implementarea unui sistem mixt de spații verzi. Sistemul de spații verzi trebuie să se urmărească o distribuire cât mai uniformă a acestora pe suprafața localității, în raport cu repartiția populației. Gruparea, repartiția și legăturile dintre spațiile plantate și celelalte elemente ale orașului trebuie să fie raționale, într-o dependență logică și o tratare conformă cu rețeaua stradală. Se urmărește ca natura exterioară să pătrundă prin intermediul fâșiilor plantate cât mai în interiorul zonei construite.
Analiza prezenței ariilor naturale protejate în teritoriul municipiului evidențiază caracterul dual dat de această suprapunere, subliniind complementaritatea între necesitatea dezvoltării urbane și economice, pe de-o parte, și necesitatea protecției şi conservării mediului şi peisajului, pe de altă parte.
Prin implementarea recomandărilor, Municipiul Tulcea poate asigura o calitate crescută a vieții pentru locuitori, un loc atractiv pentru turiști și un instrument de protecție și conservare a patrimoniului natural, bazat pe principiile dezvoltării durabile.
Municipiul Tulcea se confruntă cu poluarea aerului (trafic, industrie, încălzire), probleme în rețeaua de apă și canalizare (subdimensionată, uzată, deversări fără epurare), contaminarea solului (pulberi, îngrășăminte, deșeuri) și pierderi de biodiversitate. Peisajul urban este afectat de dotări insuficiente, clădiri degradate și depozitarea ilegală a deșeurilor.
Acesta prezintă, de asemenea, disfuncționalități în mai multe domenii: configurația urbană, utilizarea terenului, infrastructura de circulație, cadrul natural și cultural, riscurile naturale și serviciile publice. Problemele principale includ utilizarea deficitară a reliefului, sub-utilizarea terenurilor incluse în intravilan și dezechilibre funcționale, absența unui sistem coerent de circulații pietonale și carosabile, riscuri de inundații, infrastructură edilitară învechită și lipsa unui sistem coerent de spații verzi.
Municipiul Tulcea se confruntă cu riscuri naturale și antropice care pot afecta populația, infrastructura și mediul. Riscurile naturale precum cutremure, inundații, alunecări de teren, furtuni și incendii de vegetație necesită monitorizare continuă pentru a preveni și minimiza impactul asupra populației și infrastructurii. Printre măsurile esențiale se numără sistemele de avertizare timpurie, cartografierea riscurilor, observațiile satelitare și modelarea scenariilor de dezastru.
Riscurile antropice, cauzate de activitățile umane, includ poluarea, accidentele industriale, defrișările și schimbările climatice. Pentru reducerea acestor riscuri, este necesară o monitorizare constantă a calității aerului și apei, activităților industriale, gestionării deșeurilor și schimbărilor climatice. De asemenea, evaluarea impactului asupra mediului este esențială pentru proiectele noi.
Pentru îmbunătățirea mediului și prevenirea poluării în municipiul Tulcea, se propun măsuri în domeniul protecției aerului, apei, solului, biodiversității și peisajului urban. Acestea includ monitorizarea poluării, gestionarea deșeurilor, protejarea pădurilor, consolidarea terenurilor, extinderea spațiilor verzi, refacerea zonelor degradate ș.a. De asemenea, se propune stimularea dezvoltării economice și educaționale, reducerea fenomenului de depopulare și corelarea pieței muncii cu sistemul de învățământ.
Aceste măsuri urmăresc creșterea calității vieții, reducerea poluării și dezvoltarea durabilă a municipiului Tulcea.
Studiul a avut ca subiect principal analizarea tipurilor de proprietate prezente în teritoriul administrativ al Municipiului Tulcea, atât în cadrul teritoriului intravilan cât și în cadrul teritoriului extravilan. Astfel, din punctul de vedere al proprietății asupra terenurilor, studiul a relevant faptul că la nivelul teritoriului administrativ, ponderea cea mai mare este reprezentată de terenurile aflate în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice (80%), urmate de domeniul public de interes local, care reprezintă 5% din total.
În cadrul studiului au fost analizate anumite categorii de terenuri ce reprezintă o potențială resursă de teren (atât parte din domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice cât și din alte domenii), dezvoltată insuficient. Din această categorie fac parte următoarele:
- Terenuri / zone industriale abandonate – Terenuri industriale abandonate sunt zone care anterior au găzduit activități industriale, de la fabrici până la ateliere sau depozite, și acum sunt neutilizate.
- Alte tipuri de terenuri / zone abandonate
- spații care nu intră sub umbrela industrială, cum ar fi foste zone comerciale, rezidențiale sau publice, care acum sunt părăsite sau subutilizare.
- Imobile pentru care au fost aprobate documentații de tip PUZ și unde au fost demarate lucrările de construire dar care la momentul actual reprezintă șantiere abandonate
- Zone industriale pentru care există documentații de urbanism în curs de elaborare dar care au fost luate în considerare în prezentul studiul prin prisma stării loc actuale
- Spații (clădiri) abandonate – Spatiile abandonate se referă la clădiri, sau părți din clădiri, care, deși au fost utilizate activ în trecut, în prezent nu mai dețin o funcție specifică sau sunt subtilizate. Dintre acestea, unele pot fi recunoscute datorită stării lor de degradare vizibilă, incluzând deteriorări ale fațadei, precum tâmplăria și finisajele compromise
- Zonele depășite funcțional – areale urbane sau periurbane a căror utilizare actuală nu mai este viabilă sau adecvată din punct de vedere urbanistic, economic, ecologic sau social.
- Zonele destructurate – areale care suferă din punct de vedere al organizării teritoriale și urbanistice. Ele sunt adesea rezultatul unor planificări insuficient integrate, ceea ce duce la un peisaj urban fragmentat și ineficient.
Pentru eliminarea sau diminuarea disfuncționalităților identificate în administrarea proprietăților și utilizarea terenurilor în Municipiul Tulcea a fost elaborată o serie de propuneri din care amintim următoarele:
Modernizarea Infrastructurii: Investiții în infrastructura de transport și utilități pentru a integra eficient noile zone urbane și pentru a facilita accesul la servicii esențiale.
Reforma Cadastrală și Clarificare Proprietate: Îmbunătățirea înregistrării proprietăților și a datelor cadastrale pentru a asigura o bază de date precisă și actualizată, facilitând astfel procesele de dezvoltare și evitând litigiile de proprietate.
Revitalizarea Zonelor Abandonate: Implementarea unor proiecte de dezvoltare pentru zonele industriale abandonate sau nefolosite, convertindu-le în spații pentru activități economice noi, zone rezidențiale sau parcuri industriale moderne, după caz.
Studiul istoric general a avut drept scop principal orientarea reglementării urbanistice în direcția conservării, protejării și promovării valorilor ce decurg din evoluția istorică a așezărilor și a teritoriului, precum și în direcția unei dezvoltări contemporane corect ancorate în liniile de evoluție validate istoric.
Analizând studiile istorice elaborate anterior, atât cel aferent PUG aprobat în anul 1996 cât și studiul istoric elaborat în anul 2015, s-au preluate informațiile relevante cu privire la evoluția orașului, atât din punct de vedere istoric cât și din punct de vedere urbanistic. Acest fapt, împreună cu consultarea altor surse relevante, au ajutat la conturarea unei cronologii care să prezinte în mod coerent evoluția și care să ajute la formarea unei imagini cât mai clare a orașului.
Astfel, de la aprobarea PUG în vigoare și până la demararea actualei documentații de urbanism s-a putut observa faptul că fondul valoros al orașului a suferit modificări de-a lungul timpului, mai puțin în ceea ce privește imobilele înscrise în LMI (1992) și mai mult cu privire la construcțiile valoroase inventariate la acea vreme. Astfel, în urma inventarierii acestora s-a putut prelua un număr de 71 de imobile spre a fi inventarierea ca imobile cu valoare culturală complexă și spre a fi integrate, împreună cu altele, în noile zone construite protejate.
Un alt aspect important remarcat în cadrul studiului istoric elaborat în 1994 a fost faptul că zonele construite protejate definite la acea vreme nu acopereau toate imobilele înscrise în LMI, acest aspect urmând a fiind remediat prin prezenta documentație de urbanism.
Analizând starea actuală a imobilelor valoroase încadrate prin studiul istoric anterior precum și cartarea imobilelor înscrise în LMI (2015) au fost completată lista construcțiilor cu valoarea cu o serie de noi construcții găsite în urma analizelor de teren, fapte ce au condus la retrasarea zonelor construite protejate cu scopul de a păstra patrimoniul construit ce încă există în municipiul Tulcea.
Astfel, prezentul studiu a livrat următoarele rezultate concrete, care urmează să fie preluate în etapa de reglementare:
Recomandări pentru regulamentul local de urbanism
- Listă și cartare a imobilelor valoroase care nu beneficiază de protecție prin includerea în Lista Monumentelor Istorice;
- Zone istorice de referință delimitate
- Tipuri identificate și caracterizare de țesut urban
- Zone de protecție propuse pentru imobilele valoroase
- Zone construite protejate propuse
Municipiul Tulcea se caracterizează printr-o diversitate etnică remarcabilă, având 13 minorități etnice. Cele mai numeroase sunt comunitățile de ruși-lipoveni și romi, urmate de alte grupuri, precum români, maghiari, ucraineni, germani, turci, tătari, bulgari, greci, italieni, evrei, armeni și albanezi.
Populația Municipiului Tulcea a scăzut semnificativ între recensămintele din 2011 și 2021, iar numărul persoanelor aparținând minorităților etnice a înregistrat, de asemenea, un declin rapid. Totodată, a crescut numărul persoanelor care nu își mai declară etnia, fie optând să se identifice drept români, fie evitând complet această declarație. Numărul persoanelor care nu și-au declarat apartenența etnică în această perioadă a crescut cu aproximativ 3.200, iar populația românească aproape s-a înjumătățit.
Studiul analizează evoluția distribuției etnice a populației din Municipiul Tulcea între 1928 și 2024. Populația orașului a crescut semnificativ, de la 20.403 persoane (1930) la 65.624 persoane (2021). În 1930, existau 15 minorități etnice, cea mai numeroasă fiind etnia rusă, urmată de bulgari, evrei și turci. În prezent, sunt raportate 13 minorități, predominante fiind comunitățile de ruși-lipoveni și romi, urmate de turci și ucraineni.
Distribuția etnică a suferit schimbări majore. Zonele central-vestică și sudică, locuite inițial de populațiile de germani și bulgari deportate în 1940, păstrează amprenta istorică iar țesutul urban a rămas în mare parte neschimbat. Modificări majore au avut loc în perioada 1955-1990, în special de-a lungul arterelor principale de circulație. Țesutul urban situat în spatele arterelor principale s-a format după 1870 și este caracterizat printr-o tramă stradală și parcelar tradiționale.
Zona central-sudică a Municipiului Tulcea a suferit modificări etnice semnificative. La începutul secolului al XX-lea exista o comunitate compactă de ruși-lipoveni, ale căror urme istorice nu s-au păstrat. În prezent, aceștia sunt concentrați în nord-estul orașului, lângă Monumentul Eroilor, într-o zonă ocupată anterior de comunitatea turcă, care s-a restrâns. Deși distribuția etnică s-a schimbat, studiul patrimoniului construit indică menținerea amprentei rușilor-lipoveni, iar țesutul urban din zonă datează de dinainte de 1870. De asemenea, comunitatea tătară, care în 1928 era concentrată în sud-estul orașului, s-a extins în timp, ocupând acum o zonă mai largă, incluzând și zona Star2000. Studiul patrimoniului construit indică păstrarea amprentei etnice asupra structurilor urbane, majoritatea datând de după 1870.
Studiul evidențiază câteva direcții socio-antropologice majore privind comunitățile etnice din Municipiul Tulcea. Acestea se confruntă cu o contracție demografică accelerată, cauzată de migrația netă negativă și sporul natural scăzut. Pe lângă scăderea numerică, vechile cartiere etnice se află într-o stare avansată de degradare, multe clădiri fiind nelocuite, iar fondul construit devenind uniformizat, pierzându-și elementele tradiționale specifice diferitelor grupuri ce l-au locuit.
Un alt fenomen remarcat este creșterea numărului persoanelor care nu își declară etnia, explicată parțial prin formarea familiilor mixte în cadrul comunităților. Totuși, tradițiile acestora se păstrează și sunt transmise prin interacțiuni comunitare, centre etnice și evenimente specifice.
În final, studiul remarcă cooperarea și relaționarea interetnică ce caracterizează aceste comunități, evidențiind necesitatea unor spații dedicate interacțiunii sociale și consolidării legăturilor comunitare, aspecte deficitare în peisajul urban actual al municipiului.
Municipiul Tulcea beneficiază de suprafețe extinse de zone industriale, având în structura sa istorică o configurație ce oferă premisele unei dezvoltări sustenabile. Îi lipsesc, însă, elementele de agrement și petrecere a timpului liber, atracțiile atât de necesare deopotrivă tinerilor ce locuiesc permanent și turiștilor ce îl vizitează. Este perceput ca un oraș de tranzit, deși el are toate atuurile necesare unei destinații turistice, cel puțin pe perioada week-endului. Are ca elemente distinctive accesul la Dunăre, mult etnicitatea și multiculturalismul, cartierele istorice dezvoltate în straturi suprapuse având posibilitatea de a deveni ele însele elemente de atracție și interacțiune socială.
Îmbunătățirea calității locuirii în Municipiul Tulcea trebuie făcută acționând pe două paliere: îmbunătățirea condițiilor de viață în locuința propriu-zisă și în spațiul imediat adiacent ei (în special prin îmbunătățirea situației edilitare – rețele, străzi, spații publice și prin impunerea unor reglementări stricte și aplicabile cu privire la construire); identificarea unor amplasamente potrivite pentru elementele rețelelor deficitare (grădinițe, școli, clinici, etc.), care să corespundă atât din punct de vedere al amplasării în teritoriu (în ariile slab deservite), cât și din cel al caracteristicilor funcționale (dimensiune, formă, accesibilitate, etc.) și a celor impuse de programul specific; realizarea dotărilor și organizarea funcționării lor.
Dintre principalele aspecte constatate în urma analizării situației existente amintim următoarele:
În privința fondului de locuințe existente în Municipiul Tulcea, la sfârșitul anului 2022, existau 35.672 locuințe, situate în cca. 9852 clădiri (conform estimărilor numărului de clădiri din anul 2019).
Din totalul locuințelor, 35.004 (98%) erau în proprietate privată, iar 668 (cca. 2%) erau în proprietate publică.
În privința gradului de echipare a locuințelor, situația preliminară de la nivelul recensământului din 2011 relevă un nivel ridicat de echipare, situația fiind evident mai bună față de cea existentă la nivel de județ.
În privința densității estimate în număr de rezidenți la hectar, la nivelul zonelor rezidențiale, ponderea dominantă este reprezentată de o densitate redusă, de cca. 50-100 de locuitori la hectar, în condițiile în care densitățile cele mai ridicate, însemnând peste 250 de locuitori la hectar, sunt atinse în zonele de locuire colectivă situate de-a lungul străzii Babadag, în zone precum Km 0, Babadag, C5, sau în ansambluri de locuințe colective din zonele de analiză Vest și 23 August / Neptun.
În privința disfuncționalităților evidențiate în urma analizelor din cadrul studiului, merită amintite următoarele:
- Existența unor areale cu densități foarte ridicate ale populației, de peste 250 locuitori/ha, unde prezența echipamentelor publice devine obligatorie, în zonele de locuire colectivă situate de-a lungul străzii Babadag, în zone precum Km 0, Babadag, C5, sau în ansambluri de locuințe colective din zonele de analiză Vest și 23 August / Neptun;
- Zone cu densități ale populației situate între 150-250 locuitori/ha (în condițiile în care, este cunoscut faptul că 150 locuitori/ha reprezintă pragul dincolo de care apare riscul de conflicte sociale), precum Faleza, Victoriei, E3;
- Disfuncții la nivel de parcelar de locuire, legate de situații de neconstruibilitate sau construibilitate în condiții dificile – parcele neconstruibile nici măcar în regim înșiruit (cu suprafața mai mică de 150 mp), dispersate în zonele de țesut urban de locuire joasă, în zona Eroilor și în zona Monumentului, destul de răzleț în zona Mahmudiei, Păcii și Taberei. În privința parcelelor cu suprafața cuprinsă între 150-200 mp, neconstruibile, acestea sunt prezente într-o manieră rarefiată în zone precum: Eroilor, Monumentului, Mahmudiei, Păcii, Orizontului.
- Tendință de extindere în zona de sud, sud-vest, vest a zonelor de locuire (preponderente individuală) periferice, fie tangente intravilanului actual, fie sub formă de trupuri izolate și care implică un efort de echipare tehnico-edilitară;
- Zone cu densități reduse ale numărului de locuitori/ha, sub 50 locuitori/ha, în general în periferia municipiului (în Sud Vii, Mesteceni, C.A.P., Baltag, Baltag Sud, Livezilor, Taberei, Dallas, Vărărie Baltă, Orizontului, Bididia, suburbia Tudor Vladimirescu);
- Alăturări contrastante în zonele de tangență a locuirii colective cu locuirea individuală joasă.
- Locuirea este funcțiunea dominantă la nivelul municipiului, atât din punct de vedere al extensiei teritoriale, cât și din cel al importanței relative. Problemele de funcționare și de imagine urbană pe care le ridică aceste arii variază în funcție de specificul fiecăreia, urmând a fi tratate diferențiat în cadrul actualizării PUG și RLU.
Dintre problemele comune și stringente ale acestor arii, menționăm: starea deficitară a multor construcții și amenajări; lipsa rețelelor edilitare sau prezența lor parțială sau insuficientă; calitatea spațiilor comune și publice; slaba deservire a unor zone cu dotări asociate locuirii, în special din rețeaua sanitară și educațională.
Scopul studiului a constat în analizarea siluetei și panoramei urbane a Municipiului Tulcea, raportată la funcțiunile urbane și la circulație.
Rezultate studiului, în conformitate cu Caietul de sarcini, au fost următoarele:
- Delimitarea zonelor care permit şi/sau impun un anumit regim de înălțime, raportată la caracteristicile parcelarului, la rețeaua de dotări şi de echipamente, la rețelele tehnico-edilitare, la rețelele căilor de comunicații, la fondul construit şi la imaginea urbană;
- Delimitarea amplasamentelor care pot suporta accente de înălțime, raportată la caracteristicile parcelarului, la rețeaua de dotări şi de echipamente, la rețelele tehnico-edilitare, la rețelele căilor de comunicații, la fondul construit şi la imaginea urbană;
- Identificarea zonelor destructurate vizual;
- Crearea unor tipologii de accente, semnale, dominante vizuale.
În cadrul procesului de elaborare a pug Municipiul Tulcea, înțelegerea caracteristicilor cadrului natural și construit (în corelare cu studiile de fundamentare dedicate patrimoniului natural, cultural şi peisajului) reprezintă pași metodici importanți în stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare teritorială, din perspectiva utilizării raționale a teritoriului pentru locuire și alte activități şi în scopul conservării resurselor patrimoniale.
Studiul contribuie, totodată, la stabilirea, pe criterii științifice, a unei zonări a teritoriului din punctul de vedere al potențialului de construire, înțelegând prin aceasta legătura dintre reglementările urbanistice şi imaginea urbană rezultată, în dinamică.
Studiul conduce către asigurarea continuității dezvoltării Municipiului Tulcea prin fundamentarea reglementărilor urbanistice din R.L.U. pe modul de construire existent în insulele orașului, în conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, potrivit căreia „prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferențiate pentru fiecare unitate teritorială de referință, zonă și subzonă a acesteia” – art. 49 (4).
Caietul de sarcini solicită analizarea țesutului urban, a fondului construit și a imaginii urbane. Trimiterile către rețeaua de dotări și de echipamente, la rețelele tehnico-edilitare, la rețelele căilor de comunicații solicită suprapunerea mai multor straturi de analiză.
În conformitate cu elementele solicitate prin Caietul de sarcini și urmărind cadrul legal stabilit în privința studiilor de fundamentare ale PUG, prezentul studiu a urmărit:
- Caracteristicile țesutului urban, ale fondului construit şi ale imaginii urbane, pentru fundamentarea modului de construire adecvat în teritoriu, cu identificarea zonelor care permit și/sau impun un anumit regim de înălțime, raportată la caracteristicile parcelarului precum şi a amplasamentelor care pot găzdui accente de înălțime;
- Perspectivele valoroase şi zonele destructurate vizual, bazând concluziile pe elemente de analiză peisageră rezultate din coroborarea studiului cu cel referitor la patrimoniu natural şi la peisaj.
Scopul studiului este precizarea modurilor specifice de structurare internă a orașului şi, în legătură cu aceasta, a tendințelor de evoluție la nivel teritorial în orizontul de timp al reglementării, în mod diferențiat, în fiecare zonă caracteristică a orașului.
Obiectivele studiului contribuie la conturarea unei strategii de dezvoltare teritorială, stabilind teritoriile din oraș unde un regim special de construire trebuie prevăzut, din rațiuni legate de caracteristici ale țesutului urban şi ale imaginii urbane şi prin raportare la elementele de valoare de ordin natural, cultural şi peisager.
Prezentul studiu include două categorii de concluzii, cu aplicabilitate directă în etapa de reglementare:
- Fundamentarea reglementării urbanistice viitoare, prin stabilirea unei atitudini specifice de reglementare altimetrică în raport cu diferite categorii de zone, precum și prin indicarea preliminară a unei zonificări altimetrice, ce urmează a fi preluată (ca atare sau amendată cu concluziile altor studii) în planul urbanistic general și regulamentul local de urbanism ce se vor elabora.
- Identificarea unor amplasamente relevante în actuala structură urbană, adecvate pentru amplasarea unor clădiri cu regim altimetric special (accente / dominante) și formularea de recomandări pentru regimul lor de construire viitor;
Municipiul Tulcea este un centru industrial important, având ca principale sectoare construcțiile și reparațiile navale, industria metalurgică, materialele de construcții, prelucrarea lemnului, confecțiile, pielăria și industria alimentară (prelucrarea peștelui, cărnii, lactatelor, vinului, legumelor și fructelor). Activitățile industriale sunt concentrate pe două platforme, situate în estul și vestul municipiului, cele mai performante companii desfășurându-și activitatea pe platforma industrială din vest. În ultimii ani, unele întreprinderi industriale mari și consumatoare de energie și-au redus activitatea, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a producției industriale a orașului.
Județul Tulcea se remarcă prin statutul de rezervație naturală și predominanța mediului acvatic, având un peisaj divers și un patrimoniu arheologic și istoric valoros.
Municipiul Tulcea prezintă potențial de dezvoltare în industrie, construcții, comerț și servicii, iar turismul este în creștere constantă, beneficiind de resursele naturale și culturale ale regiunii. Un factor esențial este Rezervația Naturală Delta Dunării, o rezervație a biosferei și un muzeu al biodiversității, care adăpostește ecosisteme și specii unice de floră și faună.
Turismul are un rol crucial în progresul socio-economic, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate, datorită capacității sale de a crea locuri de muncă, în special pentru tineri. În timpul crizelor recente, turismul a demonstrat reziliență și a continuat să crească. În prezent, este considerat cel mai dinamic sector de activitate la nivel global și unul dintre cei mai importanți generatori de locuri de muncă. Din punct de vedere economic, turismul este o sursă majoră de revitalizare pentru economiile naționale care dispun de resurse turistice și le valorifică eficient. Impactul său se manifestă pe multiple planuri: dezvoltare economică, îmbunătățirea structurii sociale, utilizarea optimă a resurselor și creșterea calității vieții.
Studiul se bazează pe documente programatice europene, naționale, regionale și locale și analizează resursele economice și turistice ale Municipiului Tulcea. Sunt examinate structurile turistice, industriale, comerciale și operatorii de servicii, precum și indicatorii economici, cum ar fi numărul firmelor, cifra de afaceri și totalul angajaților.
Analiza include disfuncționalitățile existente și propune soluții pentru valorificarea potențialului turistic și economic. Se corelează situația turismului local cu cea județeană și regională (Regiunea de Dezvoltare Sud-Est) și se face o analiză critică a infrastructurilor de turism, servicii, comerț și industrie.
Propunerile sunt aliniate cu strategiile de dezvoltare locale, județene, regionale și europene, fiind menite să sprijine instituțiile și firmele private din Tulcea în dezvoltarea turismului, inclusiv prin parteneriate public-private. Scopul final este îmbunătățirea serviciilor turistice și dezvoltarea economică a municipiului.
Studiul a avut ca scop analizarea accesului populației la echipamentele publice urbane și are ca principal obiectiv menținerea coeziunii urbane prin creșterea polarizării și interesului către dotările publice – din punct de vedere al elaboratorilor acestui studiu fiind un obiectiv de importanță ridicată în dezvoltarea orașului.
Conținutul studiului de fundamentare privind echiparea cu dotări publice urbane vizează un proces de analiză și sineză în cinci pași:
- inventarierea dotărilor publice (urmărind categoriile învățământ, sănătate, cultură, cult, comerț, loisir și sport),
- localizarea/spațializarea dotărilor publice atât din surse oficiale (primite de la primărie) cât și prin lucru pe teren,
- demarcarea ariei dată de raza de deservire (grafic tip izocrona),
- determinarea unor grade de deservire (slab, mediu, ridicat) al zonelor rezidențiale aflate sub influența izocronelor
- identificarea arealelor urbane slab deservite sau nedeservite de dotări publice. După prima parte de analiză (pas 1-3), în partea de sinteză, sunt expuse de asemenea zonele/subzonele cu centralitate aparentă sau în curs de constituire.
În cazul orașului Tulcea analizele din teritoriu explorează echiparea teritoriului urban și persistența centrului ca element centralizator, de stabilizare a orașului. Prin analiza diverselor tipuri de dotări și în special a zonelor deservite de acestea se identifică arealele urbane avantajate (centrale, pericentrale) sau dezavantajate (limitrofe) prin poziția/dependența lor față de centru.
Considerând că în cazul proiectării inițiale a unei așezări urbane s-a luat în calcul distribuția în teritoriu a dotărilor publice în așa fel încât razele de influență să acopere cartierele de locuințe, cele ca și în cazul altor orașe din România, orașul Tulcea prezintă probleme în zonele periferice – aceste zone fiind dezvoltate neplanificat, de cele mai multe ori rezultate în urma unirii a mai multor micro-proiecte de dezvoltare rezidențială ce au condus la o densificare a țesutului ce nu mai permite inserția unor dotări tip școală sau liceu, spital, parc etc.
Luând în calcul dezechilibrul (dintre zonele centrale/pericentrale și cele periferice) sintetizat în grila de deservire se consideră ca soluție dezirabilă pentru Planul Urbanistic General al orașului Tulcea o îmbinare a celor două scenarii de dezvoltare cu accent pe dezvoltarea unor centre secundare – cu precădere în unitățile de analiză : Orizontului, Păcii, Mesteceni, Sud Vii, PECO, Dallas – zone rezidențiale slab deservite/nedeservită de dotări publice urbane.
Conturarea unor soluții de dezvoltare pentru noi centre de cartier (prin alăturarea de min. 2 dotări publice diferite de interes local) este posibilă în etapa următoare prin corelarea analizei regimului juridic (identificarea / localizarea terenurilor aflate în proprietatea primăriei mun. Tulcea) împreună cu setul de reglementări propuse și prin raportarea la cerințele de amplasament prevăzute în cadrul Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism, pentru echipamente publice.
Se atrage atenția astfel asupra unor eventuale rezervări de terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a Municipiului Tulcea pentru dezvoltarea unor centri necesari cu precădere zonelor rezidențiale periferice.
Studiul a avut ca scop analizarea accesului populației la echipamentele publice urbane și are ca principal obiectiv menținerea coeziunii urbane prin creșterea polarizării și interesului către dotările publice – din punct de vedere al elaboratorilor acestui studiu fiind un obiectiv de importanță ridicată în dezvoltarea orașului.
Conținutul studiului de fundamentare privind echiparea cu dotări publice urbane vizează un proces de analiză și sineză în cinci pași:
- inventarierea dotărilor publice (urmărind categoriile învățământ, sănătate, cultură, cult, comerț, loisir și sport),
- localizarea/spațializarea dotărilor publice atât din surse oficiale (primite de la primărie) cât și prin lucru pe teren,
- demarcarea ariei dată de raza de deservire (grafic tip izocrona),
- determinarea unor grade de deservire (slab, mediu, ridicat) al zonelor rezidențiale aflate sub influența izocronelor
- identificarea arealelor urbane slab deservite sau nedeservite de dotări publice. După prima parte de analiză (pas 1-3), în partea de sinteză, sunt expuse de asemenea zonele/subzonele cu centralitate aparentă sau în curs de constituire.
În cazul orașului Tulcea analizele din teritoriu explorează echiparea teritoriului urban și persistența centrului ca element centralizator, de stabilizare a orașului. Prin analiza diverselor tipuri de dotări și în special a zonelor deservite de acestea se identifică arealele urbane avantajate (centrale, pericentrale) sau dezavantajate (limitrofe) prin poziția/dependența lor față de centru.
Considerând că în cazul proiectării inițiale a unei așezări urbane s-a luat în calcul distribuția în teritoriu a dotărilor publice în așa fel încât razele de influență să acopere cartierele de locuințe, cele ca și în cazul altor orașe din România, orașul Tulcea prezintă probleme în zonele periferice – aceste zone fiind dezvoltate neplanificat, de cele mai multe ori rezultate în urma unirii a mai multor micro-proiecte de dezvoltare rezidențială ce au condus la o densificare a țesutului ce nu mai permite inserția unor dotări tip școală sau liceu, spital, parc etc.
Luând în calcul dezechilibrul (dintre zonele centrale/pericentrale și cele periferice) sintetizat în grila de deservire se consideră ca soluție dezirabilă pentru Planul Urbanistic General al orașului Tulcea o îmbinare a celor două scenarii de dezvoltare cu accent pe dezvoltarea unor centre secundare – cu precădere în unitățile de analiză : Orizontului, Păcii, Mesteceni, Sud Vii, PECO, Dallas – zone rezidențiale slab deservite/nedeservită de dotări publice urbane.
Conturarea unor soluții de dezvoltare pentru noi centre de cartier (prin alăturarea de min. 2 dotări publice diferite de interes local) este posibilă în etapa următoare prin corelarea analizei regimului juridic (identificarea / localizarea terenurilor aflate în proprietatea primăriei mun. Tulcea) împreună cu setul de reglementări propuse și prin raportarea la cerințele de amplasament prevăzute în cadrul Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism, pentru echipamente publice.
Se atrage atenția astfel asupra unor eventuale rezervări de terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a Municipiului Tulcea pentru dezvoltarea unor centri necesari cu precădere zonelor rezidențiale periferice.
Municipiul Tulcea, situat la intersecția dintre rețeaua trans-Europeană de transport și teritoriul Deltei Dunării, deține o poziție strategică în rețeaua TEN-T, beneficiind mai ales de coridorul Rin-Dunăre, care permite conectarea cu numeroase orașe europene și cu alte centre urbane importante din România. Rolul cheie al Dunării în dezvoltarea locală și regională reiese din potențialul fluvial pentru tranzit, transport de marfă și călători, precum și din capacitatea de a sprijini tehnologii inovatoare și mai puțin poluante în domeniul naval.
Zonele din Tulcea generatoare de trafic, precum centrul orașului, zonele industriale, de servicii și instituțiile de învățământ, influențează esențial calitatea mobilității urbane. Centrul istoric și administrativ este intens frecventat datorită instituțiilor publice, zonelor comerciale, portului fluvial, dar și pentru locuirea densă, fiind identificate aici cele mai mari valori de trafic și numeroase staționări. Disfuncționalitățile se manifestă prin blocaje, cerere mare de parcare, consum intensiv de timp, și eforturi sporite pentru organizarea circulației și protejarea pietonilor.
O analiză a rețelei rutiere scoate la iveală structura radială a căilor de comunicație, străzile principale care leagă intrările în oraș cu faleza și centrul: Babadag, Isaccei, Barajului, Păcii, 1848 sau Viticulturii.
Din perspectivă funcțională, există un deficit al ierarhizării stradale: majoritatea străzilor sunt de categoria a III-a, înguste, cu profiluri inadecvate, adesea în pantă, afectate de parcările laterale care micșorează spațiul de rulare.
Intersecțiile problematice, cum ar fi cea dintre strada Barajului și strada Viticulturii, sau cele de pe Isaccei, prezintă congestii la orele de vârf, fluxuri mari de trafic greu și risc sporit de accidente.
Din punctul de vedere al cererii de transport și al indicelui de motorizare, se remarcă o evoluție importantă în posesia auto. Rata de motorizare este de circa 304 autoturisme la mia de locuitori, cifră sub media națională (peste 400 la mia de locuitori) și sub cea județeană.
Transportul rutier de mărfuri și traficul greu reprezintă o provocare majoră. Orașul este un punct cheie pentru tranzit și logistică, mai ales datorită portului, dar rețeaua de străzi nu face față tuturor cerințelor, iar unele trasee sunt improprii pentru vehicule de mare tonaj.
Infrastructura pietonală rămâne un punct sensibil. Deși Tulcea are un centru dens, cu potențial de deplasare pe jos, trotuarele sunt deseori ocupate de mașini parcate neregulamentar și au lățimi mai mici de un metru în numeroase zone. Relieful colinar face dificil mersul pe jos, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități, iar căile de acces, scările și rampele nu sunt mereu adaptate. În cartierele cu locuințe individuale, străzile înguste și lipsa unor trasee pietonale clare afectează siguranța și confortul. Spațiile publice de tip piață urbană – în special Piața Civică și Faleza – sunt frecventate intens și pot oferi beneficii comunității, dar ar trebui îmbunătățite conexiunile dintre aceste zone și restul orașului, astfel încât să încurajeze deplasările pietonale și turismul urban
Problematicile parcărilor sunt, la rândul lor, foarte vizibile în Tulcea. Lipsa unui nomenclator clar și complet al locurilor de parcare se vede în congestia zilnică. Foarte multe mașini staționează neregulamentar pe trotuare, pe benzile de circulație sau pe spațiile verzi.
Pentru a remedia neajunsurile constatate în infrastructura de transport din Municipiul Tulcea și a susține o mobilitate urbană sustenabilă, este nevoie de măsuri integrate, care să reducă atât impactul negativ asupra mediului și sănătății, cât și disconfortul utilizatorilor. În acest sens, amintim în continuare o mică parte din propunerile enunțate în cadrul studiului:
- Reabilitarea, lărgirea și amenajarea corespunzătoare a străzilor de categoria a II-a și a III-a cu rol cheie (Isaccei, Babadag, Barajului, Viticulturii) pentru a crește capacitatea de preluare a traficului, reduce emisiile și diminua aglomerația.
- Introducerea de benzi dedicate pentru transportul public și biciclete, precum și îmbunătățirea marcajelor și semnalizărilor, inclusiv sistem de semaforizare adaptivă în zonele cu conflicte de prioritate (intersecții stradale și treceri la nivel cu calea ferată).
- Amenajarea de parcări la periferia orașului și pe arterele de intrare (Isaccei, Babadag, Mahmudiei), cu legături directe la rețeaua de transport public și piste velo.
- Creșterea frecvenței curselor către suburbia Tudor Vladimirescu și alte zone periurbane, astfel încât locuitorii să aibă o alternativă comodă și rapidă la transportul rutier.
- Modernizarea flotei cu autobuze nepoluante, mărirea capacității și creșterea frecvenței curselor, mai ales pe coridoarele cu cerere ridicată.
- Semaforizare sincronizată, monitorizarea fluxurilor în timp real și afișaje electronice cu date despre trafic, rute alternative și disponibilitatea locurilor de parcare
Municipiul Tulcea este deservit de un sistem de alimentare cu apă centralizat: Acesta asigură apă potabilă orașului, suburbiei Tudor Vladimirescu, situat pe malul stâng al Dunării, și parțial localității Mineri din comuna Somova, localitate care intră în aria de operare a societății AQUASERV S.A. Tulcea. Populația asigurată cu servicii de alimentare cu apă este de 12.291 utilizatori casnici și socio-economici, din care 302 utilizatori în localitatea Mineri.
Sistemul de alimentare cu apă a fost reabilitat și extins prin investiții cu finanțări din fonduri europene nerambursabile și din fonduri ale municipalității. În prezent se află în implementare proiectul Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și apă uzată în județul Tulcea, derulat prin POS Mediu și finanțat din Fondul de Coeziune, care vizează reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Tulcea
Investițiile de extindere și reabilitare ale infrastructurii de alimentare cu apă realizate sau aflate în curs de realizare prin POS Mediu, vor fi completate, la propunerea operatorului regional AQUASERV SA Tulcea, cu investiții suplimentare de extindere și reabilitare pentru eliminarea problemelor existente încă în funcționare, dar și pentru optimizare acesteia.
La finalizarea acestor investiții, infrastructura de alimentare cu apă a municipiului va avea capacitatea de asigurare a cerinței de apă rezultată din zonele de dezvoltare urbanistică propuse în documentația de Plan Urbanistic General aflată în elaborare.
Sistemul de canalizare apă uzată din aglomerarea Tulcea funcționează numai în municipiul Tulcea. Încărcarea totală de apă uzată generată în aglomerarea Tulcea este de 77.657 l.e., din care 68.727 l.e. sunt conectați la infrastructura de canalizare.
Sistemul actual de canalizare este de tip mixt, lungimea totală a rețelei fiind de 152km, din care 127,8km de rețea canalizare apă uzată menajeră, 6,0km de rețea canalizare în sistem unitar și 18,2km de rețea canalizare pluvială. Materialele din care este realizată rețeaua sunt beton simplu, azbociment, PAFSIN, PVC, cu diametre cuprinse între 200 – 1200mm. Cea mai mare parte a rețelei de canalizare are o vechime de peste 40 de ani.
Problema majoră este descărcarea unei părți din apa uzată canalizată în sistem unitar direct în fl. Dunărea (colectoarele de pe străzile Babadag, Unirii și apa uzată din stația de pompare apă uzată SP2).
Rețeaua de canalizare pluvială este reabilitată și extinsă, dar nu face față debitelor mari de apă în perioadele cu ploi torențiale, având capacitatea de colectare și evacuare depășită.
Investițiile de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare aflate în curs de desfășurare vor asigura racordarea la infrastructura de canalizare în primul rând a suburbiei T. Vladimirescu și a localității Mineri (comuna Somova), precum și a populației aglomerării până la procentul de 90% estimat în perspectiva 2030. Totodată finalizarea investițiilor va asigura funcționarea stației de epurare la capacitatea proiectată.
Infrastructura de canalizare îmbunătățită va avea capacitatea de preluare și epurare a apelor uzate rezultate din zonele propuse pentru dezvoltare urbanistică din actuala documentație de Plan Urbanistic General, aflată în elaborare.
Studiul de fundamentare analizează critic eficiența și performanța infrastructurii tehnico-edilitare de la nivelul Municipiului Tulcea în ceea ce privește rețelele de energie electrică și cele de telecomunicații.
Sectorul energetic reprezintă un sector strategic, fără energie neputându-se concepe dezvoltarea economico-socială a unei societăți.
Politica energetică se definește ca fiind “acea parte a politicii economice care tratează alimentarea, conversia, distribuția şi utilizarea energiei”.
Astfel, pentru reglementarea sistemului de alimentare cu energie electrică sunt prevăzute următoarele recomandări în proiectarea și execuția lor:
- se recomandă ca documentațiile de proiectare să cuprindă soluții preponderent subterane , mai puțin aerian;
- se vor evita variante cu branșamente provizorii, având prioritate și importanța crescută soluțiile definitive
- se recomandă executarea în timp cu construirea de noi locuințe și construcții noi posturi de transformare pentru a acoperii puterile instalate
În ceea ce privește iluminatul public acesta se va extinde, mărindu-se gradul de acoperire al tramei stradale si a altor zone de interes public. În zonele nou construite este recomandat construirea tronsoanelor de iluminat public în concomitent cu realizarea structurii rutiere și a celorlalte tipuri de utilități subterane, pentru a evita situațiile de avarii care pot apărea în execuții necorelate între activități.
Pentru realizarea sistemului de iluminat proiectat, se vor utiliza aparate de iluminat independente, cu panouri solare fotovoltaice, cu surse LED-uri de mare putere, montate pe stâlpi metalici ornamentali, în fundații de beton.
Având în vedere expunerea solară a municipiului Tulcea, este oportună investiția de montare de panouri solare și panouri fotovoltaice pentru clădirile administrative, școli, grădinițe, etc., dar și pentru consumatorii casnici
Utilizarea acestora poate asigura un grad ridicat de independență energetică a acestor obiective, precum şi reducerea cheltuielilor aferente producerii agentului termic sau electric.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în anul 2022, în Macroregiunea Doi s-a înregistrat un număr de 24 localități urbane și rurale în care se distribuie energie termică, 11 în Regiunea Nord-Est și 13 dintre acestea în Regiunea Sud-Est (în județele Buzău și Constanța câte 4 localități, în județele Tulcea și Vrancea câte 2 localități și în județul Galați o singură localitate; în județul Brăila, anul 2013 a fost ultimul an în care s-a mai distribuit energie termică în municipiul Brăila).
În prezent, în județul Tulcea se distribuie energie termică în Municipiul Tulcea și în comuna Murighiol.
În perioada 2005 – 2015 au fost înlocuite 80% din conductele rețelei de distribuție agent termic secundar, din oțel, izolate clasic, cu țeavă de oțel preizolată în vederea reducerii pierderilor de apă și energie termică; restul de 20 % din conductele vechi ale rețelei de distribuție au rămas nemodernizate fiind necesară înlocuirea acestora cu conducte din oțel preizolate, dimensionate corespunzător necesităților reale ale consumatorilor actuali.
În Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a Municipiului Tulcea (actualizată în anul 2021) se menționează faptul că punctele termice și centralele termice, împreună cu rețelele de distribuție aferente necesită lucrări de reabilitare deoarece se înregistrează pierderi mari de căldură.
Astfel, reabilitarea sistemului de distribuție a energiei termice la nivelul municipiului, promovarea obținerii energiei termice într-o centrală în cogenerare, precum și utilizarea surselor regenerabile de energie (panouri solare) pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum reprezintă măsuri/proiecte propuse în cadrul strategiilor municipiului Tulcea.
Pentru eficientizarea alimentării cu căldură a clădirilor branșate la SACET este necesară și modernizarea instalațiilor de încălzire și sanitare interioare ale acestor clădiri (locuințe colective, socio-culturale, etc.).
Îmbunătățirea eficienței energetice a SACET Tulcea se va realiza prin: modernizarea conductelor de distribuție agent termic secundar (înlocuirea conductelor vechi cu conducte preizolate, dimensionate conform necesarului actual), modernizarea centralelor termice și a punctelor termice, realizarea 100% a contorizării tuturor branșamentelor pentru încălzire și realizarea unei centrale în cogenerare.
Soluțiile enumerate mai sus precum și alte soluții, detaliate în cadrul studiului, pentru dezvoltarea și modernizarea alimentării cu energie termică a municipiului, sunt în concordanță cu proiectele propuse în: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Tulcea pentru perioada 2021-2030, Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a Municipiului Tulcea (actualizată în anul 2021), Planul de îmbunătățire a eficientei energetice (aprobat prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 158/27.05.2021), Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Tulcea (din 14 octombrie 2022).
Rețeaua de distribuție gaze naturale a Municipiului Tulcea este alimentată cu gaze naturale prin intermediul stației de reglare măsurare predare gaze, SRM Tulcea, stație unde se realizează reducerea presiunii gazelor de la înaltă la medie presiune; prin conductele de medie presiune (de repartiție) sunt alimentate stațiile de reglare-măsurare de sector/consumator (SRS/SRC), unde se reduce presiunea gazelor de la presiune medie la presiune redusă. Din SRS/SRC gazele naturale de presiune redusă sunt distribuite către consumatori, conductele rețelei de distribuție fiind montate subteran pe străzile municipiului.
În cadrul studiului principala propunere se referă la extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, către toți potențialii consumatori, în funcție de cererile acestora. Această propunere de extindere a rețelei de distribuție gaze naturale este corelată cu prevederile Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Tulcea pentru perioada 2021-2030, unde, în Lista de proiecte propuse se regăsește acest proiect având ca sursă de finanțare PNI Anghel Saligny.
Scopul studiului, conform Caietului de sarcini, a fost propunerea unui set minimal de indicatori urbanistici de performanță, care să fundamenteze reglementările Planului Urbanistic General al Municipiului Tulcea.
Acest set a fost construit pentru următoarele domenii și orientat în mod explicit spre următoarele obiective:
1. Utilizarea terenurilor. Obiectivele în acest domeniu sunt realizarea unei forme urbane compacte și a unei dezvoltări unitare prin repartizarea echilibrată a funcțiunilor urbane, cu preponderență a terenurilor dedicate locuirii și locurilor de munca; păstrarea densității urbane în parametri eficienți de gestiune; stimularea circulației economice a terenurilor prin reconversie în funcțiuni viabile, determinată de ciclul lor de folosință;
2. Condiții sănătoase de viață. Obiectivul în acest domeniu este protecția împotriva deteriorării sănătății locuitorilor prin reducerea poluării aerului de industrie, de comerț și de trafic;
3. Gestiunea riscurilor. Obiectivul în acest domeniu este creșterea rezilienței urbane prin reducerea impacturilor catastrofelor naturale, in special inundațiile, cutremurele și alunecările de teren;
4. Biodiversitatea. Obiectivele în acest domeniu sunt protecția, menținerea și dezvoltarea diversității biologice prin protecția și stimularea biodiversității în funcție de habitat, dezvoltarea habitatelor și a coridoarelor ecologice, precum și proiectarea ecologică a obiectelor de arhitectura și a ansamblurilor urbane;
5. Unitatea spațiilor verzi și a peisajelor. Obiectivele în acest domeniu sunt asigurarea continuității sistemelor de spații verzi, precum și împiedicarea fragmentării peisajului;
6. Eficiența energetică. Obiectivul în acest domeniu este creșterea eficienței energetice a construcțiilor prin folosirea sistemelor alternative de energie sustenabila care determina coerența in interiorul formei urbane.
Prezentul studiu propune o metodologie de calcul pentru fiecare dintre acești indicatori. Metodologia propusă îi face comensurabili, reducând fiecare indicator la o mărime adimensională, cuprinsă între 0 și 100. În acest fel, indicatorii propuși pot fi agregați în orice formulă, în funcție de problematicile vizate.
Propunem monitorizarea tendințelor de evoluție ale acestor indicatori după momentul aprobării PUG, ca instrument de identificare / verificare a direcțiilor de evoluție a calității urbane și a calității vieții în mun. Tulcea odată cu punerea în aplicare a noilor prevederi regulamentare.
A.3. Realizare studii de fundamentare prospective
Studiul are ca obiectiv identificarea potențialului economic existent precum și principale disfuncționalități și tendințe de dezvoltare existente, cu accent atât pe resursa primară și secundară, cât și pe structurile și serviciile economice existente, în vederea îmbunătățirii și dezvoltării acestora. Principalele elemente analizate în cadrul studiului sunt:
- Evoluția economică în context județean/ regional
- Resurse umane existente
- Evoluția economie locale
- Recomandări privind dezvoltarea economică locală și rezerva de spații pentru dezvoltare
- Punerea unui accent deosebit de dezvoltarea sustenabilă conform legislației Europene și naționale pe toate ariile de interes: economie, social, guvernanță, mediul de afaceri, persoane vulnerabile.
Studiul analizează critic situația existentă, și se bazează metodologic pe principalele studii privind evoluția activităților economice realizate la nivel național pentru municipii, începând cu anul 2010.
Astfel, principalele concluzii ale studiului sunt:
- Cele mai afectate sectoare la nivelul economiei locale au fost: Turism, Servicii, Comerț, Industrie prelucrătoare
- Numărul turiștilor a scăzut, sectorul turismului suferind pierderi importante
- Industria prelucrătoare a suferit pierderi importante datorită lipsei comenzilor, și a lipsei cererii de pe piețe – cererea pentru autovehicule, pentru produse electrocasnice, pentru bunuri de larg consum
- Comerțul a înregistrat scăderi ale vânzărilor, cu excepția comerțului cu produse alimentare, medicamente, si alte bunuri de strictă necesitate, aceste sub sectoare înregistrând creșteri ale vânzărilor
- Activitățile culturale/sportive au fost de asemenea direct afectate de restricțiile impuse pentru oprirea răspândirii virusului
- Sectorul curierat si-a crescut capacitatea pentru a răspunde cererii crescute pentru aceste servicii
- Piața muncii a resimțit efectele pandemiei, numărul șomerilor crescând, scăzând totodată și oferta de noi locuri de muncă. Sectoarele cele mai afectate fiind serviciile, turismul, comerțul, industria prelucrătoare
- Autoritățile centrale au alocat fonduri pentru reducerea efectelor economice, astfel o parte dintre agenții economici au reușit sa evite insolvența și falimentul
- Programul de relansare economică a permis companiilor din sectoarele afectate sa acceseze fonduri pentru continuarea activității
Principalele propuneri pentru eliminarea sau diminuarea disfuncționalităților sunt următoarele:
- Dezvoltarea legăturilor pe toate planurile cu Județele și Municipiile Brăila, Constanța Galați, prin realizarea de proiecte comune în vederea creșterii accesibilității și cooperării economice
- Promovarea facilităților oferite de noului pod de peste Dunăre privind legăturile pe direcția Brăila-Galați
- Dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre Municipiul si Jud. Tulcea și județele/municipiile din Regiune Brăila, Galați Constanța
- Dezvoltarea de parteneriate intre instituții ca Primaria si CJ Tulcea, agenții economici locali și unitățile de învățământ pentru a realizarea de proiecte de dezvoltare comune.
- Atragerea de noi investitori în Municipiul Tulcea , prin oferirea de facilități economice și fiscale, ca de exemplu chirii competitive pentru terenuri și spații închiriate de pe domeniul public, spații moderne într-un parc industrial.
- Diversificarea sectoarelor industriei prelucrătoare
- Promovarea unicității turismului din județul Tulcea și Delta Dunării, dezvoltarea serviciilor oferite de Centrul de Informare Turistică Tulcea.
Studiul de mobilitate urbană pentru Municipiul Tulcea este conceput ca o parte integrantă a procesului de elaborare a Planului Urbanistic General (PUG), având rolul de a fundamenta deciziile strategice de dezvoltare urbană și de mobilitate. Analiza situației existente se concentrează pe evaluarea caracteristicilor actuale ale mobilității și infrastructurii, precum și pe corelarea acestora cu cadrul strategic și legislativ, fiind structurată pe mai multe direcții principale.
Studiul prospectiv privind mobilitatea și transportul identifică la nivel macroscopic al zonei urbane de analiză principalele zone generatoare de nevoie de mobilitate, ilustrând totodată, nivelul de accesibilitate oferit de rețeaua urbană de transport și principalele fluxuri de trafic.
În cadrul acestui studiu a fost identificată o serie de disfuncționalități care afectează mobilitatea locuitorilor, calitatea vieții și funcționalitatea infrastructurii urbane.
Unul dintre cele mai mari probleme identificate este dependența de autoturismele private, determinată de absența unor alternative viabile. În ultimii ani, creșterea gradului de motorizare în municipiul Tulcea a condus la o utilizare excesivă a autoturismelor personale, generând fluxuri de trafic rutier semnificative. Lipsa unui sistem de transport public bine dezvoltat și accesibil a consolidat această dependență. Utilizarea autoturismului personal pentru deplasări zilnice nu este doar o alegere convenabilă în contextul actual, ci și o necesitate impusă de opțiunile limitate oferite de infrastructura de transport public.
O altă problemă critică este reprezentată de gestionarea deficitară a parcărilor. Tulcea se confruntă cu o lipsă acută de spații de parcare amenajate și utilizate eficient. În mod frecvent, mașinile sunt parcate ilegal pe trotuare, reducând semnificativ accesibilitatea și siguranța pietonilor. Această situație perturbă fluxurile de trafic și generează o percepție negativă asupra utilizării spațiului public.
De asemenea, infrastructura pietonală și pentru biciclete este insuficient dezvoltată, ceea ce descurajează utilizarea modurilor de transport nemotorizate. Numeroase străzi secundare și terțiare nu dispun de trotuare adecvate, iar acolo unde acestea există, sunt fie subdimensionate, fie ocupate de autovehiculele parcate. Lipsa unei infrastructuri pietonale bine întreținute expune pietonii la riscuri semnificative, aceștia fiind forțați să utilizeze carosabilul.
Un alt obstacol semnificativ în calea unei mobilități urbane eficiente este fragmentarea infrastructurii urbane cauzată de traseul căii ferate care traversează municipiul Tulcea. Aceasta creează bariere fizice în conectivitatea dintre diferite zone ale orașului, afectând fluxurile de trafic și reducând accesibilitatea. Lipsa traversărilor sigure pentru pietoni și vehicule accentuează această fragmentare, contribuind la izolare urbană și la dificultăți suplimentare în mobilitate. În mod similar, traficul de tranzit, care utilizează străzile locale pentru a evita centrul orașului, generează zgomot, poluare și o calitate scăzută a vieții în zonele afectate.
Pentru a remedia disfuncționalitățile identificate și a construi o rețea sustenabilă și eficientă, municipiul Tulcea necesită o serie de intervenții strategice și investiții. Printre cele mai importante priorități identificate se numără modernizarea transportului public, dezvoltarea infrastructurii pietonale și pentru biciclete, reorganizarea spațiilor de parcare, reducerea impactului traficului de tranzit, creșterea conectivității între municipiu și zonele periurbane, integrarea noilor tehnologii și reabilitarea coridoarelor fragmentate de calea ferată.
Municipiul Tulcea se confruntă cu o serie de riscuri demografice semnificative, necesitând strategii integrate pentru asigurarea unui viitor sustenabil. Populația a scăzut dramatic după 1990, recensământul din 2021 indicând o reducere cu 33% față de 1992 și evidențiind un proces intens de contracție demografică. Un factor agravant este periurbanizarea, procesul prin care locuitorii migrează spre localitățile din jurul municipiului. Acest fenomen contribuie la scăderea populației și afectează dezvoltarea urbană și economică a orașului.
Tulcea se confruntă de asemenea cu o schimbare semnificativă a structurii demografice, caracterizată prin scăderea numărului de tineri și adulți activi economic și creșterea rapidă a populației vârstnice. Între 2013 și 2023, numărul tinerilor (0-14 ani) și al adulților (15-64 ani) a scăzut din cauza migrației, scăderii natalității și periurbanizării. În schimb, populația de peste 65 de ani a crescut cu 70%, ducând la o îmbătrânire accelerată și la o creștere a raportului de dependență demografică (de la 30 în 2013 la 45 în 2023).
Schimbările demografice vor avea un impact puternic asupra economiei municipiului Tulcea, asupra sistemelor de sănătate și asistență socială, precum și asupra nevoilor de locuințe și infrastructură. Aceste noi realități demografice vor avea implicații asupra bugetului local.
O populație în scădere și îmbătrânire aduce noi provocări. Reducerea populației de vârstă activă pune presiune pe piața muncii și crește raportul de dependență a persoanelor în vârstă. Pentru a susține creșterea economică, numărul populației la vârsta activă și ratele de participare la forța de muncă trebuie să crească. Migrația tinerilor în căutarea de oportunități economice duce la schimbări majore în structura demografică a populației municipiului Tulcea cu consecințe negative asupra nivelului de dezvoltarea socio-economică. Riscul este ca municipiul Tulcea să rămână în urmă din punct de vedere economic și social.
Revenirea la o evoluție de creștere demografică este imposibilă în condițiile în care orașul s-a dezindustrializat iar populația tânără în vârstă de muncă este în căutarea de oportunități în alte zone ale țării și în alte țări. Totuși, menținerea populației tinere este posibilă și ar trebui să devină un obiectiv în sine. În contextul emigrației pentru muncă, sectorul locuințelor devine un domeniu cheie în sensul în care creșterea accesibilității locuințelor poate reține tinerii în oraș (facilități de creditare specială, subvenții sau parteneriate cu dezvoltatori imobiliari pentru a construi unități de locuințe cu costuri reduse, programe de închiriere cu chirii subvenționate pentru tineri etc.). De asemenea, investițiile în revitalizarea zonelor urbane pentru a face aceste locuri mai atractive pentru tineri, cu spații verzi, dotări culturale și de petrecere a timpului liber, spații comerciale și alte facilități cresc calitatea vieții și sunt mai atractive pentru populația tânără.
Planificarea urbană poate contribui la reducerea acestor riscuri demografice și sociale prin revitalizarea zonelor urbane pentru a face orașul mai atractiv și funcțional pentru locuitori, amenajarea de spații publice moderne, refacerea clădirilor abandonate, crearea de zone rezidențiale și comerciale care să atragă noi locuitori, construirea de locuințe accesibile, îmbunătățirea infrastructurii urbane etc. De asemenea, sunt necesare îmbunătățirea accesului la servicii educaționale și de sănătate de calitate, dezvoltarea de centre de îngrijire pentru persoanele vârstnice, accesibilizarea clădirilor și a transportului public pentru persoanele cu mobilitate redusă etc. O măsură importantă pentru reducerea declinului demografic este crearea de noi locuri de muncă, diversificarea activităților economice prin atragerea de noi investiții și susținerea dezvoltării afacerilor locale.
Activitatea umană este principalul factor al schimbărilor climatice fără precedent. Din 1850, fiecare deceniu a fost mai cald decât precedentul. Până în 2081-2100, temperatura globală ar putea crește cu 1,0-5,7°C, în funcție de emisiile de gaze cu efect de seră. Efectele includ creșterea nivelului mărilor, valuri de căldură extreme, precipitații abundente și secete. Extinderea urbană contribuie la agravarea valurilor de căldură.
Municipiul Tulcea se confruntă cu schimbări climatice caracterizate prin creșterea temperaturilor de la nord la sud (cu 2,374-2,420°C) și scăderea precipitațiilor cu până la 7 l/m². Relieful influențează distribuția acestora, zonele mai înalte având temperaturi mai scăzute și mai multe precipitații. Riscurile naturale includ cutremure cu intensitate de gradul 8 MSK și inundații cauzate de cursurile de apă și torenți.
Transformările mediului sunt determinate de tranziția socio-economică și retrocedarea proprietăților, ducând la urbanizare și conversia terenurilor agricole abandonate. Ecosistemele din Tulcea sunt specifice stepei pontice și includ agro-ecosisteme dominante (70%), ecosisteme naturale (20-25%) și urbane/rurale (9%). Expansiunea urbană se manifestă spre sud, est și vest. Ecosistemele naturale includ lacuri eutrofe, păduri de stejar alb, vegetație de silvostepă și galerii de salcie și plop alb.
Municipiul Tulcea are un patrimoniu natural valoros, cu importanță europeană și internațională datorită habitatelor și speciilor prioritare pentru conservarea biodiversității. Zona de stepă, prezentă în Uniunea Europeană doar în România și Bulgaria, necesită măsuri speciale de protecție. Deși starea de conservare este bună, ecosistemele sunt amenințate de activități antropice, precum urbanizarea și moștenirea industrială, dar și de efectele schimbărilor climatice, amplificate de ariditatea naturală a regiunii.
Municipiul Tulcea are mai multe arii naturale protejate, inclusiv situri Natura 2000, care acoperă 33% din suprafața totală. Printre acestea se numără Rezervația Biosferei Delta Dunării, Complexul Razim-Sinoie, Dealurile Agighiolului și Beștepe-Mahmudia. Aceste zone sunt afectate de activități umane precum agricultura intensivă, industrializarea, extinderea urbană, turismul de masă, poluarea și pierderea habitatelor.
Calitatea mediului este considerată bună, însă se recomandă implementarea măsurilor din Planul de Acțiune pentru Mediu pentru a preveni degradarea ecosistemelor.
A.4. Realizare studii de fundamentare consultative
Analiza percepțiilor locuitorilor din municipiul Tulcea asupra poziționării zonelor rezidențiale față de centrul orașului a evidențiat discrepanțe semnificative între percepția subiectivă și distanțele reale. Deși majoritatea zonelor sunt considerate „destul de aproape” sau „foarte aproape” de centru, datele sugerează că infrastructura rutieră eficientă și transportul public influențează această percepție. Îmbunătățirea infrastructurii de transport și dezvoltarea serviciilor locale sunt priorități esențiale pentru a asigura accesibilitatea urbană și satisfacția locuitorilor.
Zonele verzi, piețele și străzile reprezentative, cum ar fi Ciuperca, Parc Personalități și Piața Civică, joacă un rol crucial în identitatea urbană și calitatea vieții în Tulcea. Conservarea și îmbunătățirea acestor locuri sunt imperative pentru menținerea unui mediu urban atractiv și funcțional. Locurile preferate pentru petrecerea timpului liber, precum Lacul Ciuperca și Faleza, reflectă diversitatea intereselor locuitorilor și importanța acestor spații pentru recreere. Investițiile în conservarea și dezvoltarea acestor locuri sunt fundamentale pentru crearea unui mediu urban vibrant și atractiv.
De asemenea, gestionarea traficului pe străzile principale și dezvoltarea infrastructurii de transport public sunt esențiale pentru mobilitatea urbană. Din perspectivă procentuală, 65% dintre respondenți se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți de calitatea transportului public din Municipiul Tulcea în timp ce starea străzilor este nemulțumitoare și foarte nemulțumitoare pentru 55,6% dintre participanții la studiu. Niciun locuitor nu s-a declarat mulțumit de calitatea pistelor pentru biciclete din Municipiul Tulcea. Pe de altă parte, însă, acest municipiu este apreciat, din perspectiva mobilității, pentru circulația pietonală. Astfel, aproximativ 55,60% din totalul respondenților se declară mulțumiți de acest aspect în timp de 44,40% menționează că circulația pietonală din Tulcea este nemulțumitoare.
Centrele zonale joacă un rol crucial în viața comunității, oferind acces la servicii esențiale și facilitând interacțiunea socială. Dezvoltarea centrelor locale în zonele care nu beneficiază de astfel de infrastructură și îmbunătățirea infrastructurii existente sunt priorități pentru asigurarea unei dezvoltări urbane echitabile.
Percepțiile asupra calității vieții și oportunităților din oraș variază semnificativ. În timp ce siguranța și viața în oraș sunt apreciate pozitiv (aproximativ ¾ din totalul respondenților menționează că Tulcea este un oraș sigur și că atmosfera generală a municipiului este una mulțumitoare), există preocupări majore legate de piața muncii, accesul la locuințe și climatul de afaceri. Participanții la studiu menționează în proporție de 68,7% că le place să trăiască în Municipiul Tulcea și în proporție de 67,6% că se simt în siguranță în acest oraș. Totuși, locuitorii precizează, în proporție de 59,9% că nu își găsesc cu ușurință un loc de muncă în Tulcea și în proporție de 69,8% că nu își găsesc cu ușurință o locuință pe care și-o pot permite.
Principalele probleme actuale și potențiale ale municipiului includ infrastructura rutieră nemodernizată, insuficiența spațiilor verzi, locurile de parcare insuficiente și costul ridicat al vieții. Infrastructura rutieră nemodernizată a fost menționată de către aproape jumătate din totalul respondenților (45,6%), această problemă fiind urmată de insuficiența spațiilor verzi (36,7%), insuficiența locurilor de parcare (33,5%) și costul ridicat al vieții (26,7%). Intervențiile prioritare pentru abordarea acestor probleme sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașului și pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Recomandările locuitorilor din Tulcea reflectă percepțiile asupra calității vieții în diverse subzone ale orașului. Planificarea urbană și politicile publice trebuie să țină cont de aceste percepții pentru a dezvolta strategii eficiente de îmbunătățire a condițiilor de locuire, conservarea zonelor atractive și creșterea atractivității zonelor mai puțin recomandate. Cele mai importante intervenții pentru Municipiul Tulcea, în opinia locuitorilor săi, vizează îmbunătățirea transportului public (85,7%), îmbunătățirea rețelelor edilitare – canalizare, apă, electricitate, gaze (71,4%), creșterea numărului de centre comerciale și piețe agro-alimentare (57,1%) și suplimentarea locurilor de parcare (57,1%).
Din punct de vedere economic, Municipiul Tulcea este principalul motor al Județului Tulcea, generând aproximativ jumătate din profitul și cifra de afaceri a județului, numărând peste 40% din totalul agenților economici din județ și adăpostind aproximativ 2/3 din totalul angajaților din societățile comerciale din județ. Totuși, acest municipiu se confruntă cu presiunea îmbătrânirii demografice și migrației forței de muncă, poli economici puternici precum sunt Municipiile București sau Constanța asimilând din populația din grupa de vârstă activă a municipiului Tulcea.
Printre principalele probleme identificate la nivelul acestei zone, din perspectiva reprezentanților principalilor agenți economici ai orașului, sunt îmbătrânire demografică, lipsa de atractivitate a municipiului, extinderea zonelor rezidențiale către zonele industriale, absența identității anumitor subzone ale teritoriului municipiului. În cadrul studiului consultativ au fost enumerate o serie de propuneri menite să amelioreze situația economică a orașului, fiind conturate subzone economice destul de clare la nivelul teritoriului administrativ. Astfel, din perspectivă identitară, în cadrul studiului se insistă pe menținerea și întărirea identității industriale a Zonei Industriale Vest, o zonă care adăpostește în prezent cei mai mari agenți economici ai orașului, ce beneficiază de o infrastructură rutieră specifică zonelor industriale, foarte dificil și costisitor de replicat. În plan secund, Zona Industrială Est (a doua ca mărime dar prima din punct de vedere a evoluției istorice) este prezentată ca fiind o zonă în transformare, caracterul acesta industrial nemaifiind propice acelui teritoriu. Sunt, astfel, avansate propuneri de conversie a zonei într-una de agrement, fiind considerată ca având un potențial ridicat din această perspectivă în virtutea legăturii și proximității cu Delta Dunării. Totodată, este menționată vocația turistică și de agrement a zonei Tudor Vladimirescu, ce numără în prezent doar 252 de locuitori (conform datelor furnizate de Recensământul populației și locuințelor 2021).
Zona estică a teritoriului Municipiului Tulcea se află în plin proces de definire a identității sale, conform datelor furnizate de acest studiu consultativ. Prezența, în această zonă, a Muzeului Satului Pescăresc tradițional, a zonei Zaghen și a unei resurse vaste de terenuri agricole îi oferă o direcție și un potențial turistic și de agrement, în opinia participanților la studiu, ce merită exploatat. Participanții la studiu atrag atenția asupra obiectivului de transformare a Municipiului Tulcea, dintr-o zonă de tranzit turistic într-una de destinație turistică, motiv pentru care se propun soluții de animare a zonei falezei, una dintre cele mai importante zone turistice a orașului. Nu în ultimul rând, Lacul Ciuperca este considerat un punct avantajos din perspectiva potențialului de agrement, fiind necesară legarea sa de faleză prin funcțiuni și activități compatibile.
Respondenții atrag atenția asupra a trei amenințări ce planează, din perspectivă economică, asupra Municipiului Tulcea: pierderea zonelor industriale în favoarea dezvoltărilor rezidențiale necontrolate, pierderea forței de muncă și dezvoltarea în continuare a Municipiului ca o zonă de tranzit către Delta Dunării. Pentru contracararea acestor procese, participanții la studiu propun definirea clară a subzonelor funcționale și protejarea patrimoniului industrial (în special în zona de vest), dezvoltarea funcțiunilor compatibile locuirii (educație, sănătate, cultură), creșterea mobilității și legăturilor rutiere și dezvoltarea în plan local a unor funcțiuni de agrement și petrecere a timpului liber, specifice unui oraș cu deschidere la Dunăre și specifice principalului punct de legătură cu Delta Dunării.
Opiniile exprimate în cadrul sondajului de opinie și focus grupului cu arhitecți și urbaniști din municipiul Tulcea evidențiază atât avantajele cât și dezavantajele orașului, oferind o bază pentru elaborarea unor strategii eficiente în Planul Urbanistic General (PUG). Printre avantajele percepute au fost enumerate diversitatea etnică și culturală, proximitatea față de Delta Dunării care oferă oportunități pentru ecoturism și activități recreative, accesul facil la spații naturale care îmbunătățesc calitatea vieții și oferă oportunități pentru activități în aer liber, nivelul moderat al infracționalității și poluării și distanțele mici pentru deplasare.
Printre dezavantajele percepute de specialiștii arhitecți și urbaniști s-au numărat oportunitățile culturale limitate, insuficiente, care afectează atractivitatea orașului pentru tineri și turiști, infrastructura nemodernizată care afectează confortul locuitorilor și mobilitatea urbană, izolarea orașului din punctul de vedere al conectivității și poziției geografice, lipsa parcărilor în timpul sezonului turistic, deficiențele în sistemul de sănătate și alte servicii esențiale, lipsa de educație al unor rezidenți etc.
Arhitecții și urbaniștii din Tulcea care au participat la focus grup percep orașul ca fiind într-o fază de tranziție între structurile sociale și economice tradiționale și cele urbane moderne. Această tranziție este marcată de o dezvoltare urbană lipsită de planificare coerentă și de o viziune unitară pe termen lung.
Arhitecții prezenți au creionat imaginea municipiului Tulcea ca un oraș cu un potențial de dezvoltare economică considerabil, dar confruntat cu provocări majore în atragerea și reținerea forței de muncă specializate.
În prezent, Tulcea pare să ofere numeroase oportunități de angajare într-o varietate de domenii precum arhitectura, urbanismul, lăcătușeria și construcțiile navale. Cu toate acestea, orașul nu reușește să atragă suficienți specialiști din cauza lipsei de atractivitate. Municipiul Tulcea se concentrează în prezent exclusiv pe activitățile economice, neglijând aspectele culturale și de recreere esențiale pentru a crea un mediu de viață atractiv. Orașul este descris ca având puține atracții dincolo de locurile de muncă, ceea ce îl face mai puțin atractiv pentru potențialii rezidenți, în special pentru tineri și familii.
Comparativ cu orașe mai mari, precum Constanța, care oferă multiple opțiuni de divertisment și recreere, Tulcea nu reușește să ofere „circ”, adică acele elemente de viață urbană care fac un oraș atrăgător și vibrant. Această lipsă de infrastructură de divertisment și recreere contribuie la exodul tinerilor și a forței de muncă specializate către alte orașe.
Pentru a îmbunătăți această situație, ar fi necesară o abordare integrată care să includă dezvoltarea infrastructurii de divertisment și recreere, crearea de spații publice atractive, îmbunătățirea calității vieții și promovarea unei imagini atractive a orașului. Investițiile în parcuri, centre culturale, facilități sportive și alte amenajări de acest tip ar putea contribui semnificativ la crearea unui mediu urban atractiv, capabil să rețină și să atragă specialiști și familii tinere.
În ceea ce privește locuințele, arhitecții subliniază importanța corelării cererii de locuințe cu studiile demografice actuale și viitoare, pentru a fundamenta planificarea urbanistică. Schimbările demografice și economice influențează preferințele pentru locuințe, cu o tendință spre locuințe mai mici și eficiente energetic. De asemenea, arhitecții remarcă faptul că orașul suferă de o migrație semnificativă a populației tinere, care preferă să se stabilească în orașe precum Constanța, unde oportunitățile de recreere și culturale sunt mai atractive.
Arhitecții și urbaniștii din municipiul Tulcea așteaptă de la noul Plan Urbanistic General (PUG) reglementări clare pentru toate zonele urbane: PUG-ul trebuie să includă reglementări detaliate pentru toate zonele orașului, stabilind parametri precum Procentul de Ocupare a Terenului (POT) și Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) pentru a crea un cadru coerent de dezvoltare și a evita necesitatea documentațiilor suplimentare de tip PUZ, integrarea construcțiilor rezidențiale de mici dimensiuni, conservarea patrimoniului urban, crearea de spații publice în toate zonele orașului etc.
Prin implementarea acestor măsuri, noul PUG ar putea transforma municipiul Tulcea într-un oraș modern, atractiv și sustenabil, capabil să răspundă provocărilor viitoare și să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor săi.